Criptomonede și active digitale: România (2026)
Criptomonedele sunt legale în România și sunt reglementate în prezent de Regulamentul MiCA al UE, care a intrat pe deplin în vigoare la 30 decembrie 2024 și a fost transpus prin OUG nr. 10/2025 în martie 2025, desemnând ASF ca autoritate de supraveghere principală și BNR ca autoritate competentă pentru bănci și emitenții de EMT. România se află în perioada de tranziție a MiCA: VASP-urile înregistrate în conformitate cu legislația privind combaterea spălării banilor pot continua să funcționeze până la 1 iulie 2026, dată până la care este necesară obținerea unei autorizații CASP în conformitate cu MiCA; începând cu 1 ianuarie 2026, câștigurile de capital din criptomonede sunt impozitate cu 16% (față de 10% anterior).
Cadrul principal
Regulamentul UE privind piețele de criptoactive (MiCA, Regulamentul (UE) 2023/1114), transpus/pus în aplicare la nivel național prin Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 10/2025 (în vigoare de la 13 martie 2025). Autorități competente: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru furnizorii de servicii de active criptografice (CASP) nebancari și emitenții de ART; Banca Națională a României (BNR) pentru instituțiile de credit și emitenții de tokeni de monedă electronică (EMT); combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT) în temeiul Legii nr. 129/2019. Administrarea fiscală este asigurată de ANAF.
Puncte cheie
Transpunerea MiCA a intrat în vigoare (OUG 10/2025)
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2025, în vigoare începând cu 13 martie 2025, desemnează ASF ca autoritate principală de supraveghere a furnizorilor de servicii de cripto-active (CASP) și a emitenților de tokenuri referențiate la active, BNR preluând această atribuție în cazul instituțiilor de credit și al emitenților de tokenuri de monedă electronică.
1 iulie 2026 – pragul de tranziție
Entitățile înregistrate în cadrul regimului românesc de combatere a spălării banilor până la 30 decembrie 2024 beneficiază de o perioadă de tranziție până la 1 iulie 2026, dar trebuie să depună un dosar MiCA la ASF până la 31 decembrie 2025; după 1 iulie 2026, nicio firmă din domeniul criptomonedelor nu va putea opera în România fără o licență CASP în conformitate cu MiCA.
Supraveghere dublă: ASF și BNR
ASF autorizează și supraveghează furnizorii de servicii de plăți alternative (CASP) nebancari și emitenții de ART (inclusiv bancomatele de criptomonede); BNR supraveghează instituțiile de credit care furnizează servicii legate de criptomonede și emitenții de EMT, asigurând stabilitatea prudențială. ANPC și ADR oferă sprijin în materie de protecție a consumatorilor și digitalizare.
Impozit: cota de 16% începând cu anul 2026
Pachetul fiscal al României pentru 2026 majorează impozitul pe câștigurile din criptomonede de la 10% la 16%, cu efect de la 1 ianuarie 2026 (câștigurile realizate în 2025 se declară în continuare la 10%); tranzacțiile de la criptomonedă la criptomonedă, staking-ul și mineritul sunt impozabile; declarațiile se depun prin intermediul Declarației Unice, iar platformele trebuie să raporteze tranzacțiile către ANAF.
Procedura accelerată de acordare a licențelor CASP
OUG 10/2025 înlocuiește modelul anterior fragmentat de acordare a autorizațiilor cu o autorizație CASP bazată pe conformitate, în conformitate cu MiCA. Capitalul inițial minim începe de la 25.000 EUR (în funcție de servicii), cu drept de acces pe întreg teritoriul UE; durata tipică a procesului de autorizare este estimată la 3-4 luni.
DeFi face obiectul excepției prevăzute la articolul 2 din MiCA
Protocoalele complet descentralizate și DAO-urile fără un emitent/intermediar identificabil nu intră în domeniul de aplicare al MiCA (articolul 2/considerente); România nu impune unei astfel de entități o licență națională pentru tehnologia blockchain, însă interfețele front-end parțial centralizate sau mecanismele de guvernanță pot face ca acestea să intre din nou în domeniul de aplicare.
Această pagină este o traducere realizată din motive de comoditate; versiunea în limba engleză este cea oficială și nu constituie consultanță juridică.