Skip to content
World Watch

Inteligența artificială: România (2026)

Legea generalăIndexul țărilor 96 · A+

România este direct obligată să respecte Legea UE privind IA (Regulamentul (UE) 2024/1689), care a intrat în vigoare în etape începând cu luna august 2024 și constituie cadrul orizontal principal în domeniul IA. România a adoptat Strategia națională privind IA 2024-2027 (HG 832/2024) și a înființat Comitetul român consultativ pentru inteligență artificială (CRIA). La jumătatea anului 2026, România nu își desemnase încă în mod oficial autoritatea națională competentă în temeiul articolului 70 din Legea privind IA, în ciuda termenului limită din august 2025, iar un proiect de lege națională complementară (PL-x 184/2025) privind utilizarea responsabilă a IA se află încă în curs de examinare în Parlament.

Cadrul principal

Legea UE privind IA (Regulamentul (UE) 2024/1689, cu aplicabilitate directă); Strategia națională privind IA 2024-2027 (Decizia Guvernului nr. 832/2024); Comitetul Român pentru Inteligență Artificială (CRIA); Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), propusă ca autoritate națională competentă

Puncte cheie

  1. Legea UE privind IA, aplicabilitate treptată

    Legea UE privind IA a intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică direct în România, fără a fi necesară transpunerea. Practicile interzise (capitolul II) au devenit aplicabile la 2 februarie 2025; obligațiile modelului GPAI, de la 2 august 2025; iar obligațiile esențiale privind IA cu risc ridicat, de la 2 august 2026.

  2. Strategia națională privind inteligența artificială 2024-2027

    În iulie 2024, România a aprobat Decizia Guvernului nr. 832/2024, care reprezintă Strategia națională privind inteligența artificială pentru perioada 2024-2027. Aceasta acordă prioritate adoptării inteligenței artificiale în administrația publică (inclusiv în cadrul ANAF), în domeniul sănătății și în agricultură și prevede înființarea unei autorități de reglementare specializate în cadrul ADR.

  3. Guvernanță consultativă, CRIA

    Comitetul Român pentru Inteligență Artificială (CRIA) a fost înființat în subordinea Primului Ministru ca organism consultativ național în domeniul politicii privind inteligența artificială, beneficiind de sprijinul secretariatului tehnic al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și de sprijinul operațional al ADR.

  4. Lipsa desemnării autorității naționale competente

    Articolul 70 din Legea UE privind IA impunea statelor membre să desemneze o autoritate națională competentă până la 2 august 2025. La începutul anului 2026, România nu finalizase încă în mod oficial această desemnare, ceea ce înseamnă că nu a respectat termenul limită; autoritatea propusă urma să funcționeze în cadrul ADR, îndeplinind atât rolul de entitate de notificare, cât și cel de supraveghere a pieței.

  5. Proiectul de lege națională privind inteligența artificială, PL-x 184/2025

    Un proiect de lege privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale a fost înregistrat în Senatul României la 31 martie 2025 (PL-x 184/2025). Acesta a fost respins de Senat și trimis la Camera Deputaților (camera cu putere de decizie); la începutul anului 2026, proiectul se afla încă în curs de examinare parlamentară și nu fusese încă adoptat.

  6. Evaluarea OCDE privind progresele înregistrate în punerea în aplicare

    O notă a OCDE din octombrie 2025 privind progresele înregistrate de România în cadrul Planului coordonat al UE privind IA a constatat că punerea în aplicare a fost fragmentară, menționând ca lacune majore lipsa unei autorități naționale de coordonare desemnate în mod oficial și adoptarea lentă a măsurilor din planul de acțiune al Strategiei privind IA.

Această pagină este o traducere realizată din motive de comoditate; versiunea în limba engleză este cea oficială și nu constituie consultanță juridică.